În perioada 9-10 octombrie, la Dubrovnik, Croatia, a avut loc Conferinta europeana cu tema: "Dezvoltarea Capacitatilor de dialog social la nivel sectorial si de companie în România, Bulgaria, Croatia si Turcia", care a fost organizata de Fundatia Europeana pentru îmbunatatirea conditiilor de viata si munca.
Participantii la Conferinta au fost reprezentantii Guvernelor, sindicatelor si patronatelor din România, Bulgaria, Croatia si Turcia, precum si experti din fiecare tara si ai U.E.
Delegatia româna a fost constituita din reprezentanti ai Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, precum si reprezentanti ai sindicatelor si patronatelor reprezentative la nivel national (CNIPMMR, ARACO, ACPR, CNPR, CPISC si UNPR). Din partea CNIPMMR a participat la Conferinta D-ra Ana Bontea, Director Departamentul Juridic si Dialog Social.
Conferinta de la Dubrovnik reprezinta a doua etapa în cadrul Programului derulat de Fundatia Europeana pentru îmbunatatirea conditiilor de viata si munca pentru sprijinirea dezvoltarii capacitatilor de dialog social în Europa de S-E.

În prima etapa a Programului au fost realizate Rapoarte de tara privind situatia organizarii sindicale si patronale din România, Bulgaria si Turcia, care au fost prezentate în Conferinta de la Istambul, din 19-20 ianuarie 2006.

În cea de-a doua etapa, au fost realizate rapoarte de tara privind dialogul social sectorial si la nivel de companie (unitate) în România, Bulgaria, Croatia si Turcia, care au fost prezentate în cadrul Conferintei, fiind realizate de catre participanti analize privind punctele slabe si cele forte ale dialogului social sectorial si la nivel de companie din fiecare tara, precum si propuneri pentru îmbunatatirea dialogului social la aceste niveluri precum si viitoare proiecte pe aceste teme.

Situatia Dialogului Social la nivel international:
- La nivel global, se constata un interes crescând pentru derularea Dialogului social, îndeosebi în China, India, Australia, s.a.
- În politica europeana, Dialogul Social se impune ca o necesitate, mai ales, în realizarea strategiei de la Lisabona.
- Dialogul Social la nivel de companie necesita a fi întarit, mai ales, în tarile candidate la UE. În acest sens, se contureaza urmatoarele principii : gândire, dezbatere si constructie.

Situatia României din punct de vedere al desfasurarii dialogului social sectorial (de ramura) si la nivel de unitate este urmatoarea:

1. Cadrul legal
. Dialogului social sectorial (de ramura) si la nivel de unitate este urmatoarea are ca baza legala urmatoarele legi:
- Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca si
- Titlul VIII- Contractele colective de munca, art. 236-247 din Legea nr. 53/2003-Codul muncii.
. Negocierea colectiva la nivel de companie (de unitate) prezinta urmatoarele caracteristici:
- Negocierea colectiva, la nivel de unitate, este obligatorie, cu exceptia cazului in care unitatea are mai putin de 21 de salariati.
- Negocierea colectiva va avea ca obiect, cel putin: salariile, durata timpului de lucru,programul de lucru si conditiile de munca.
- Initiativa negocierii apartine patronului.
- Contractele colective de munca la nivel de unitate nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior (de ramura si la nivel national).
- Clauzele contractelor colective de munca la nivel de unitate îsi produc efectele pentru toti salariatii angajatorului, indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizatie sindicala din unitate.
. Negocierea colectiva la nivel sectorial (de ramura) prezinta urmatoarele caracteristici:
- Contractele colective de munca la nivel de ramura nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractul colectiv unic la nivel national.
- Clauzele contractelor colective de munca la nivel de ramura îsi produc efectele pentru toti salariatii încadrati la toti angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv.

2. Situatia dialogului social bipartit
. La început dialogul social la nivel sectorial în România s-a dezvoltat ca un dialog între guvern si sindicate, patronatele jucând un rol mai mic. Cu timpul, pe masura ce organizatiile patronale s-au consolidat, rolul lor a crescut si s-a dezvoltat negocierea colectiva bipartita patronate-sindicate.
. Astfel, federatiile sindicale sunt mai bine organizate si mai implicate în negocierea colectiva la nivel sectorial decât sunt federatiile patronale, care îsi organizeaza activitatea mai mult pe criteriul teritorial, decât pe cel sectorial.
. Organizatiile sectoriale mai mari au resurse financiare si de personal mai bune decât cele mici, si în consecinta au capacitati de negociere mai bune. Federatiile sindicale din anumite sectoare (industria: electrica, siderurgia, de aparare si sectorul public) sunt privite ca având mai multe resurse decât în alte sectoare. Industria este sectorul cel mai bine organizat pentru a negocia la nivel sectorial, aspect reflectat si numarul de contracte colective semnate în diferite ramuri industriale.
. Confederatiile sindicale si cele patronale considera ca principalul tip de conflict care apare este cel legat de salarii si ca mecanismele existente pentru solutionarea conflictelor ar trebui dezvoltate si îmbunatatite în continuare.

3. Propuneri pentru viitor
-Propunerile formulate pentru dezvoltarea viitoare a dialogului social include :
. profesionalizarea partenerilor sociali prin angajarea de specialisti si prin pregatirea continua a personalului,
. valorificarea Conventiilor Organiyatiei Internationale a muncii si a practicilor europene si internationale în domeniul negocierilor colective si
. cresterea gradului de importanta dat de Guvern (ca factor de decizie) partenerilor sociali si rezultatelor dialogului social, prin trecerea de la un dialog social cantitativ la unul calitativ.

Ana Bontea
Director Departamentul Juridic si Dialog Social - CNIPMMR