In perioada 7 - 10 noiembrie 2006 s-a desfasurat la Moscova FORUMUL COOPERARII INTERREGIONALE din Federatia Rusa.
La forum au participat in calitate de invitati si o delegatie din Romania condusa de domnul conf. dr. Mintas Ioan prim vicepresedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania si conf. dr. Chirila Emil, consultant financiar care au prezentat un referat privind sprijinul financiar acordat de stat pentru dezvoltarea si consolidarea IMM-urilor din Romania.
S-a sonstatat un interes deosebit al intreprinzatorior rusi fata de modalitatile de dezvoltare a IMM-urilor din Romania atit pe parcursul dezbaterilor din forum cit si in discutiile oficiale avute la sediul guvernului regiuni Moscova cu domnul Valeriu Parfeniuc directorul general al departamentului de dezvoltare si investitii.

Tranzitia catre o economie de piata declansata in 1990 a demarat pe fondul unei profunde crize de sistem cu o accentuata stare de prenurie la toate categoriile de bunuri si a unei grave deteriorari a conditiilor de viata.
Reformarea sistemului economic a inceput in 1990 prin masiva privatizare in agricultura, cu desfiintarea cooperativelor agricole de productie si a intreprinderilor agricole de stat, odata cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole.
Procesul de privatizare in restul ramurilor de activitate a fost mult mai lent, in intervalul 1993 - 2000 fiind privatizate indeosebi intreprinderile mici si mijlocii, iar din 2001 s-a adoptat o politica de privatizare a marilor intreprinderi, urmarindu-se transformarea acestui proces intr-un factor dinamic al cresterii economice. In aceste conditii Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei pe anul 2005 a insumat peste 287 mld ron (82 mld euro) cu o dinamica de 4.1% fata de perioada precedenta si peste media Uniunii Europene, comparabila cu ratele inregistrate de statele aderente la UE si creandu-se premize a reducerii in timp a decalajelor fata de tarile dezvoltate.
Din analiza activitatii celor peste 500 000 de IMM-uri existente la finele anului 2004, grupate pe 7 regiuni de dezvoltare economica plus zona Bucuresti, regiunea de Nord-Vest unde ne desfasuram activitatea cuprinde un numar de peste 70 300 intreprinderi, reprezentand 14% din totalul pe tara cu o concentrare in special in judetele Cluj si Bihor.
Conform legii IMM-urilor, gruparea intreprinderilor se realizeaza dupa 2 criterii: numarul de salariati si cifra de afaceri anuala realizata sau volumul activelor totale, distingandu-se:
. Microintreprinderi - cu max. 9 salariati si o cifra de afaceri anuala sau active totale de max. 2 mil euro;
. Intreprinderi mici - cu 10 - 49 salariati si o cifra de afaceri anuala sau active totale de pana la 10 mil euro;
. Intreprinderi medii - cu 50 - 249 salariati si o cifra de afaceri anuala de max. 50 mil euro sau valoarea activelor totale detinute max. 43 mil euro.
Facilitatile financiare acordate intreprinderilor romanesti sunt direct legate de nevoile de bani ale bugetului centralizat al statului, nevoi ce au condus la o instabilitate legislativa atat in privinta cotelor de impozitare a profitului cat si a posibilitatii utilizarii profitului pentru consolidarea capitalului autohton prin investitii.
Incepand cu anul 2005, prin modificarile aduse Codului Fiscal, s-a trecut la o cota unica de impozitare de 16% pentru impozitarea profitului, salariilor, dividendelor si mentinerea la nivelul de 19% a taxei pe valoarea adaugata. De asemenea pentru sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor se aplica un sistem de impozitare de 3% pe veniturile din cifra de afaceri pana la un prag de 100 000 euro anual.
Toate aceste masuri au fost primite cu incredere de mediul de afaceri, contribuind la reducerea impozitului pe profit de la 25% la 16%, cu implicatii favorabile atat asupra intreprinderilor romanesti, cat si asupra investitiilor straine. Nemultumirile intreprinzatorilor romani in prezent sunt legate de cotele ridicate a contributiilor asupra salariilor pentru constituirea fondurilor de protectie sociala (somaj, concedii medicale, pensii), ce reprezinta cumulat aprox. 50% din volumul salariilor si care afecteaza costurile si rezultatele intreprinderilor.
CARTA ALBA A IMM-URILOR DIN ROMANIA data publicitatii in cursul anului 2006 de catre Agentia Nationala pentru IMM-uri, mentioneaza principalele modalitati de finantare la care au apelat intreprinderile romanesti in cursul anului 2005 astfel:
. Autofinantare - 77.72% din totalul intreprinderilor
. Apelarea la credite bancare - 47.32%
. Utilizarea leasingului - 29.71%
. Imprumuturi de la institutii specializate - 2.76%
Surprinde absenta finantarilor din fonduri nerambursabile, emisiunea de actiuni pe piata de capital si chiar ponderea nesemnificativa a creditelor acordate intreprinderilor garantate prin Fondul National de Garantare a Creditelor. Aceasta situatie se datoreaza conditiilor dificile de finantare existente in Romania, indeosebi cu credite (dobanzi ridicate, garantii mari, formalitatile necesare si greoaie de acordare), dar si posibilitatea unor firme de a se autofinanta.
CARTA ALBA A IMM-URILOR DIN ROMANIA scoate in evidenta faptul ca odata cu cresterea in varsta a IMM-urilor, apelarea la sursele externe de finantare, au o tendinta de crestere. Astfel la intreprinderile cu vechime de peste 15 ani finantarea prin credite atinge 60%, leasing 45%, factoring 15%, iar autofinantarea 65%.
Programul national lansat pentru sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor are ca scop cresterea competitivitatii si capitalizarea acestora pentru consolidarea capitalului autohton in perspectiva integrarii in UE in conditiile cresterii competitivitatii pe o piata unica. Programul are in vedere alocarea de fonduri in valoare de pana la 100 000 lei (28 500 euro) in limita impozitului pe profit datorat si platit efectiv pentru anul 2005. Acest sprijin este acordat pentru acoperirea a 75% a cheltuielilor de investitii pentru profiturile reinvestite in echipamente tehnologice, computere, programe informatice, brevete, licente achizitionate in cursul anului 2005, platite si puse in functiune.
Beneficiarii acestui program trebuie in schimb sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii, respectiv sa faca parte din categoria IMM-urilor, sa nu aiba datorii fata de stat, sa functioneze de cel putin un an, sa fi incheiat exercitiul financiar cu profit pe care sa-l fi reinvestit integral sau partial, iar activele dobandite trebuiesc mentinute si utilizate pe o perioada de cel putin 5 ani.
Intr-o perioada in care bancile acordau cu greu credite IMM-urilor, companiile de leasing s-au impus prin accesibilitatea creditelor chiar la costuri ceva mai ridicate. Astfel leasingul a crescut in ritm constant ajungand in 10 ani la circa 2,5 miliarde euro, conform prognozelor valoarea acestora va fi cu 24% mai mare in 2006 fata de anul precedent, iar pentru 2007 se prognozeaza o crestere cu 20%.
In Romania leasingul reprezinta 3% din PIB in timp ce in zona euro ponderea este de 20%.
Daca masinile reprezinta in 2005, 82% din totalul contractelor de leasing incheiate, pentru 2006 scade la 64%, iar pentru perioadele urmatoare se anticipeaza o crestere a echipamentelor si a utilajelor de constructii.
Ascensiunea leasingului a fost favorizata de nivelul redus al avansurilor si al ratelor stabilite de societatile de leasing. Ultimele reglementari prin care Banca Nationala incearca sa controleze expansiunea creditului afecteaza si contractele de leasing prin limitarea nivelului minim al avansului si luarea in calculul gradului de indatorare a ratelor de leasing.
Perspectiva aderarii Romaniei la uniunea europeana este privita cu rezerva de intreprinderile romanesti, previzionarile mentionand disparitia aprox. a 50% din IMM-uri. Sub aspect financiar incurajatoare se intrevad fondurile acordate Romaniei pentru perioada 2007 - 2013 de aproximativ 17 mld euro prin intermediul fondurilor structurale cand Romania va avea posibilitatea uitlizarii acestor fonduri structurale intr-un ritm de 8,76 mil euro pe zi, banii fiind indreptati spre spriinirea patronilor si angajatilor urmarindu-se in principal 2 obiective - cresterea competitivitatii si utilizarea eficienta a resurselor umane.
Odata cu consolidarea puterii financiare a intreprinderilor romanesti vor fi create toate premizele de angajare in relatii economice cu alte intreprinderi din Europa inclusiv din Federatia Rusa.