Noul Cod al Muncii este un dezastru. Aceasta a fost concluzia la care au ajuns patronatele romanesti reunite pentru a actiona in comun. Ce se doreste practic? Introducerea pe cale parlamentara a unui nou cod al muncii care sa tina cont si de optiunile patronatelor si nu doar ale sindicatelor asa cum este cel care ar fi trebuit sa intre in vigoare incepand cu data de 1 martie 2003. "Toate patronatele au acum un punct de vedere comun, iar daca Guvernul nu va tine cont de acest punct de vedere, atunci Guvernul Romaniei pe cine reprezinta", a declarat Ovidiu Nicolescu, presedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii intr-o conferinta de presa. Nemultumirile sunt legate de faptul ca noul cod al muncii va determina o scadere a productivitatii muncii, intrucat asa cum este prevazut, se va munci in medie 220 de ore pe an, rata cea mai ridicata din toata Europa. Pe de alta parte, acest cod determina o crestere si mai mare a fiscalitatii, care si asa atinsese niste cote mult prea mari pentru microintreprinzatorul roman destul de sarac. O problema majora este si modul in care au disparut conventiile civile, absolut necesare mai ales in domeniul medical si contabil. De asemenea, aberanta in opinia patronatelor este si prevederea inexistentei perioadei de proba. "Daca nu este bun, cu greu o firma mai poate sa scape de un angajat. Nu se poate sa fie angajat chiar si atunci cand nimeni nu stie care ii este profesionalismul", a spus Ovidiu Nicolescu. Principalele probleme care necesita imbunatatirea de urgenta a prevederilor Codului Muncii se refera la aspecte legate de atenuarea rolului sindicatelor in procesul de conducere al intreprinderilor. Se au in vedere aspecte referitoare la acordarea concediilor fara plata pentru formarea profesionala, elaborarea si aprobarea normelor de munca, acordarea zilelor de repaus saptamanal, concediul de odihna, concedierea colectiva si altele, probleme care conform noului Cod al Muncii ar trebui sa se solutioneze numai cu acordul sau consultarea sindicatelor. In aceeasi problematica, trebuie incluse si prevederile referitoare la comunicarea periodica pentru sindicate si angajati a situatiei economice si financiare a orgnazatiei fara sa tina seama de caracterul confidential al unor informatii. Patronatele doresc si eliminarea unora dintre prevederile Codului Muncii referitoare la relatiile de munca, a celor ce privesc obligatiile de plata a salariatilor cu o indemnizatie lunara de loialitate si confidentialitate fata de intreprindere, precum si cele cu privire la asigurarea medicala a tuturor anfgajatilor impotriva bolilor profesionale si a accidentelor de munca, deoarece nu toti salriatii sunt expusi la imbolnaviri profesionale sau accidente de munca si, in al doilea rand, pentru ca atat angajatii, cat si angajatorii contribuie cu sume importante pentru asigurarile de sanatate, iar angajatorii nu mai suporta o contributie si la accidentele de munca si bolile profesionale. Se mai recomanda si renuntarea la inlocuirea conventiilor civile cu contracte de munca pe o perioada nedeterminata sau cu timp partial, deoarece aceasta este o masura abuziva si are ca scop obligarea celor doi parteneri (angajator si angajat) la plati mult mai mari catre stat: de la 13,5% (numai CASS) la 53,25% (angajatul suportand 6,5% CASS + 9,5% cota din CASS + 1% fondul de somaj, iar angajatorul suportand: 7% CASS + 25% cota CAS + 3,5% fond somaj + 0,75% comision CM), la care se adauga impozitul pe salariu. Trebuie eliminata, de asemenea, prevederea cu privire la faptul ca angajatorul nu are dreptul sa solicite informatii despre o persoana care cere angajarea fara incunostiintarea celui in cauza. Aceasta ar insemna ca angajatorul trebuie sa faca angajari fara a cunoaste calitatile profesionale si comportamentale asumandu-si astfel un risc mare, mai ales atunci cand se angajeaza persoane pentru posturi de conducere sau alte posturi importante. Se solicita si corectarea prevederilor cu privire la cresterea concediului minim de odihna si la celelalte invoiri, lipsuri sau aniversari care determina o diminuare treptata a timpului de lucru pana la circa 220 de zile pe an, total contraindicata in situatia economica si sociala a Romaniei. Patronatele mai cer si eliminarea Capitolului privind constituirea Fondului de Garantare a salariilor, deoarece in momentul de fata in tara noastra nu sunt conditii pentru a se trece la o asemenea actiune. Se solicita, totodata, si eliminarea raspunderii contraventionale, penale si amenzilor angajatorului, deoarece unele dintre ele pot conduce la desfiintarea intreprinderilor mici si mijlocii. Astfel, o amenda de 100 de milioane de lei poate determina chiar falimentul unei intreprinderi mici care reprezinta 99% dintre firmele Romaniei.