• potrivit statisticilor, jumătate dintre IMM nu intenţionează să acceseze vreodată fonduri nerambursabile • restul întreprinzătorilor aşteaptă ca programele să devină operaţionale • aproape 70 la sută dintre IMM preferă să se autofinanţeze, ocolind băncile din cauza dobînzilor mari • în Regiunea Nord-Est, fiecărei IMM îi revine în medie o cifră de afaceri de 400.000 de euro

(ASIS) - Afacerile întreprinzătorilor mici şi mijlocii din regiunea Nord-Est continuă să fie mai puţin rentabile faţă de cele derulate în alte zone ale ţării.

Potrivit datelor din Carta Albă a IMM-urilor, realizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIMMR), cifra medie de afaceri pentru o firmă care activează în Moldova este de 408.000 euro, cifră care situează nord-estul ţării pe penultimul loc din ţară, după regiunea sud-vest. În schimb, numărul IMM-urilor din regiunea Nord-Est a crescut faţă de cel înregistrat în urmă cu şase ani, astfel încît la fiecare o mie de moldoveni revin 15 societăţi.
Cel mai bine la acest capitol stă judeţul Iaşi, iar la polul opus se situează judeţul Botoşani. Nici iniţiativa nu-i scoate afară din casă pe moldoveni. "Ultimul loc în ceea ce priveşte iniţiativa antreprenorială a fost preluat de Botoşani, după ce mulţi ani Vasluiul era lider pe această direcţie", sînt de părere reprezentanţii Patronatului Judeţean al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

Indiferenţă pentru banii europeni

Cu toate că România va primi în perioada 2007 - 2013 peste 14,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, mai puţin de cinci la sută dintre patroni au apelat la o firmă de consultanţă, pentru a-şi mări şansele de a accesa aceste fonduri. În plus, după cum susţine conducerea CNIMMR, 53 la sută dintre oamenii de afaceri din ţară nici măcar nu intenţionează să apeleze la această sursă de finanţare.
"Dezamăgiţi de lipsa de transparenţă practicată de toate guvernele care s-au succedat pînă acum la guvernare, oamenii nu cred că au vreo şansă să primească aceşti bani şi nu au încredere în fondurile structurale. Problema este că nici în strategia economică naţională nu există o direcţie anume pentru IMM-uri, ci totul e gîndit la nivel macroeconomic", a atras ieri atenţia Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIMMR, în cadrul unui seminar organizat de PIMM.
Tot la nivel naţional, cele mai mari dificultăţi reclamate de patroni sînt birocraţia şi fiscalitatea excesivă, precum şi criza resurselor umane. "Anul trecut resursele umane erau pe locul şapte în topul dificultăţilor cu care se confruntă întreprinzătorii, dar pariez că anul viitor vor fi pe primul loc. O să avem bani, dar nu avem cu cine să-i folosim", avertizează Nicolescu.
De altfel, IMM-urile se zgîrcesc să aloce bani pentru trainingurile angajaţilor. Anul trecut, o treime dintre întreprinderile mici şi mijlocii nu au asigurat salariaţilor nici măcar o zi de instruire, în timp ce 51 la sută dintre firme au ales să-şi perfecţioneze personalul între o zi şi cinci zile.

Fondurile sînt decontate pe baza facturilor

Pentru îmbunătăţirea infrastructurii, pregătirea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, firmele vor putea accesa fondurile structurale, cu condiţia să dispună de ceva bani pentru a demara proiectul. După modelul programului SAPARD, banii vor fi decontaţi pe baza facturilor, abia după ce vor fi făcute cheltuielile pentru implementarea iniţiativei de afaceri. În acest sens, toată documentaţia trebuie păstrată bine, pe o perioadă mai lungă.
"Firmele ale căror proiecte au fost declarate eligibile vor fi verificate de maxim şase instituţii. Cumpăraţi în acest scop fişete antifoc, pentru că altfel riscaţi să vi se impute contravaloarea proiectului, în cazul în care va dispărea vreun document.
Mare atenţie la cît, ce şi cum cereţi banii, pentru că veţi beneficia o singură dată de ei şi trebuie să gîndiţi pe termen lung, pentru dezvoltarea afacerii dumneavoastră", îi sfătuieşte pe micii întreprinzători Răzvan Cotovelea, directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor.