Românii, recent integrati in UE, au salarii minime mai mari cu 60 de lei de la 1 ianuarie 2007. Sindicatele considera ca decalajul fata de câstigurile din celelalte state europene este foarte mare. Patronii sunt de parere ca in urmatorii doi - trei ani salariile minime ar trebui sa fie de cel putin 250 de euro.

De la 1 ianuarie 2007, guvernul a majorat salariul lunar minim brut pe economie cu 18,2%, de la 330 la 390 de lei. Câstigul brut al aderarii la UE inseamna deci, in termeni garantati, 60 de lei. Salariul minim stabilit de guvern nu este insa la fel pentru toti românii. In paralel, acordul patronat-sindicate a stabilit un salariu minim brut de 440 de lei. Cu toate acestea, decalajul ramâne foarte mare fata de restul statelor din UE, ceea ce nemultumeste sindicatele, ingrijorate ca preturile vor creste. "Salariul minim negociat intre patronate si sindicate este si el foarte mic, ca sa nu mai spunem de cel stabilit de guvern. La ora actuala, avem cele mai mici salarii din Europa. Noi propusesem ca, de la 1 ianuarie 2007, salariul minim garantat sa fie de 550 de lei si sa creasca periodic", a declarat Marinela Didu, vicepresedinte al Confederatiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR). Sindicalistii nu stiu cum a rezultat aceasta majorare salariala, din moment ce cosul zilnic de consum, criteriul de pâna acum al stabilirii salariului minim de catre guvern, nu a mai fost calculat de câtiva ani. Cea mai mare parte a structurii cosului minim de consum era ocupat de alimente si foarte putin de servicii.

Cheltuim 40% din salariu pe mâncare

Ultimele statistici releva faptul ca românii aloca circa 40% din veniturile lunare pentru cumpararea de bunuri alimentare si doar 17% pentru plata serviciilor. Spre deosebire, in statele vest-europene, structura cheltuielilor este aproape inversa. Astfel, vest-europenii cheltuiesc 10% pentru alimente si peste 50% din veniturile lunare pentru servicii. In alte state est-europene membre UE, situatia tinde sa se echilibreze. In Polonia, de exemplu, structura consumului populatiei s-a apropiat de cea din tarile europene dezvoltate. Aici, doar 27% din veniturile lunare sunt alocate pentru alimente. In timp ce românii cheltuiesc doar 17% pentru servicii, polonezii au alocat pentru acest sector mai mult de 42%. In opinia sindicalistilor, aceste statistici spun multe despre veniturile românilor. "Nu stiu din ce motive, la nivel de guvern cosul minim nu a mai fost calculat de câtiva ani. Daca statisticile spun ca dam 40% din venituri pe mâncare se vedea foarte bine cât de insuficiente sunt veniturile noastre in comparatie cu ale salariatilor din celelalte state membre UE", este de parere Victor Peta, liderul Blocului National Sindical (BNS), filiala Dolj. Si reprezentantii patronatelor sunt de acord ca salariul minim brut pe economie ar trebui sa creasca in urmatorii ani, in primul rând din cauza concurentei pe piata fortei de munca. In opinia acestora, salariile mici ii vor determina pe multi români sa isi gaseasca de lucru in alte state UE, unde vor fi mult mai bine platiti. "Cred ca in urmatorii doi-trei ani salariul minim pe economie ar trebui sa creasca la cel putin 250 de euro, pentru a retine forta de munca in tara. De asemenea, trebuie dezvoltat si diversificat sectorul serviciilor. La noi, alimentele sunt scumpe si serviciile ieftine. In celelalte state din UE este exact invers. Trebuie sa ne aliniem si noi", a declarat Valentin Cristea, vicepresedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR).

30 de grame de carne pe zi

Conform ultimei statistici a autoritatilor, unui român ii sunt suficiente pentru a trai 7,78 mililitri de lapte de baut sau iaurt, opt grame de telemea sau 35 de grame de carne pe zi.