IMM-urile, cu sufletul la gură
Unde sunt afacerile de altădată?

Autor:Ovidiu Amălinei
17 decembrie 2010

* Două firme din trei au avut în 2010 rezultate mai slabe decât în primul an de criză * La Galaţi, încă 4.250 de firme au dispărut din peisajul economic şi s-au pierdut mii de locuri de muncă * Polarizarea IMM-urilor gălăţene în jurul coloşilor industriali ar putea face mai greoaie revenirea pe un trend ascendent *

Soarele redresării economice ar putea apărea pe uliţa IMM-urilor abia de anul viitor, în condiţiile în care, în prezent, două din trei firme au probleme în a rezista pe piaţă, rezultă dintr-un raport întocmit de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Patronatele au luat pulsul mediului economic luând ca perioadă de referinţă rezultatele obţinute de un eşantion reprezentativ format din 128 de IMM-uri pe parcursul semestrului întâi.
Astfel, potrivit studiului, 61,63 la sută dintre firmele intervievate au răspuns că situaţia lor economică a fost mai slabă în semestrul anterior faţă de semestrul doi din 2009, în timp ce 19,77 la sută nu au înregistrat schimbări majore şi doar 18,6 la sută dintre întreprinderi au sesizat o îmbunătăţire a condiţiei lor economice.
Situaţia din judeţul Galaţi reflectă în cea mai mare măsură situaţia la nivel naţional, a precizat vicepreşedintele CNIPMMR, Marian Filimon: „Mai mult sau mai puţin, toate sectoarele au fost afectate”.
„Dar efectele s-au resimţit cel mai mult în domenii precum construcţiile sau comerţul. Ce sectoare au şanse să se redreseze mai repede e greu de spus, pentru că e şi foarte greu de făcut previziuni în momentul de faţă”.
„Mediul de afaceri şi-a pierdut şi mai mult din predictibilitate în condiţiile în care Codul Fiscal se schimbă de la o lună la alta, apar legi fără a fi sprijinite de studii de impact pe piaţă”.

Din lac în puţ

Din păcate, mediul de afaceri neprietenos a făcut în 2010 victime aproape la fel de multe în rândul IMM-urilor ca în 2009. Acest lucru este reflectat şi de statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
Potrivit datelor centralizate de ONRC, până la sfârşitul trimestrului trei, 4.259 de agenţi economici gălăţeni au ieşit din scenă, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul firmelor trecute pe linie moartă a fost de 4.497, deci nu foarte departe.
Pe categorii, în acest an cele mai numeroase au fost radierile (2.593), de aproape trei ori mai multe decât anul trecut, umbrind astfel faptul că suspendările s-au înjumătăţit la 1.369, iar dizolvările au fost în număr de doar 297.
„Din păcate, anul 2010, indiferent de perioada la care ne raportăm, a fost la fel de dificil ca 2009, iar unele întreprinderi care au avut suflu să reziste primului an de criză nu au reuşit să-l treacă şi pe al doilea”.
„Trăgând linie, la nivel naţional s-au pierdut de la începutul crizei în jur de 700.000 de locuri de muncă, din care cam trei sferturi au fost din mediul privat. În judeţul Galaţi, s-au pierdut de la începutul crizei în jur de 55.000 locuri de muncă…”, a explicat vicepreşedintele CNIPMMR, Marian Filimon.

Reducere a cifrei de afaceri

Potrivit datelor deţinute de CNIPMMR, cifra de afaceri a IMM-urilor s-a redus în primul semestru al acestui an cu 7,8 la sută, iar uşoara revenire pe trend ascendent în domenii precum cel industrial, nu va fi suficient pentru a termina anul „pe plus”.
Potrivit patronatelor, o evoluţie pozitivă ar putea fi în cel mai fericit caz evidentă abia din al doilea semestru al anului viitor. Dar asta nu înseamnă neapărat că şi Galaţiul va ţine pasul cu trendul la nivel naţional.
„Din păcate, economia judeţului Galaţi este polarizată în jurul unor mari întreprinderi, gen combinatul siderurgic sau şantierul naval Damen”.
„Când acestea au probleme, şi întreprinderile mai mici au probleme, iar o eventuală undă de şoc generată de restrângerea producţiei sau scăderea comenzilor se propagă în tot lanţul economic, aşa cum de altfel s-a şi întâmplat după izbucnirea crizei”.
„Dacă ne uităm la codurile CAEN ale întreprinderilor gălăţene vedem că ele nu acoperă nici măcar pe jumătate gama activităţilor economice”.
„Este un punct slab, iar acest lucru este posibil să se reflecte inclusiv în capacitatea de depăşire a efectelor crizei şi revenirea pe un trend ascendent”, a arătat reprezentantul patronatelor.
Acesta a precizat că viteza de recuperare a mediului de afaceri depinde şi de sprijinul de care se bucură nu numai din partea autorităţilor centrale, ci şi din partea autorităţilor locale, subiect la care Galaţiul este departe de a excela.
Un exemplu clasic în acest sens este destinul Parcului Industrial gălăţean care, după ce a înghiţit destui bani de la Consiliul Local, a intrat „în conservare”.
„Şi ce conservăm? Conservăm o tarla, în condiţiile în care în alte oraşe din ţară, precum Clujul sau Oradea, astfel de parcuri industriale au dus la dezvoltarea economică şi la crearea de mii de locuri de muncă…”, a declarat vicepreşedintele CNIPMMR.

Unii, mai egali decât alţii

Nu în ultimul rând, pentru anul 2011, IMM-urile aşteaptă mai multă echitate în ceea ce priveşte sistemul de aplicare a taxelor şi impozitelor.
„În prezent, mai degrabă micile întreprinderi sunt luate în colimator, vai de ei dacă au întârzierii - se trezesc ba amendaţi, ba cu conturile blocate, unii sunt chiar băgaţi în insolvenţă, în timp ce sunt mari contribuabili pe care nu prea îi întreabă nimeni de sănătate”.
„Nu suntem de principiul că să moară şi capra vecinului, dar totuşi poate că ar trebui ca organele în drept să se îndrepte mai întâi spre locurile în care sunt cu adevărat probleme, iar în această categorie intră inclusiv întreprinderile sau regiile de stat care dau găuri de miliarde la buget şi pe care parcă nu le vede nimeni”, a arătat vicepreşedintele Marian Filimon.
În opinia CNIPMMR, sunt patru elemente-cheie care pot contribui la revitalizarea sectorului IMM-urilor: plata arieratelor, realizarea de investiţii în infrastructură, absorbţia fondurilor europene şi normalizarea relaţiilor de creditare.
În ţările europene dezvoltate, sectorul IMM-urilor poate avea o pondere chiar şi de 80 la sută din economie, fiind baza atât în ce priveşte producţia, cât şi în ce priveşte numărul de locuri de muncă asigurate.
În România, rolul IMM-urilor este încă neglijat, deşi acestea au potenţialul de a fi, de asemenea, cea mai dinamică şi flexibilă componentă a sistemului economic.

Sursa: http://www.viata-libera.ro/articol-Unde_sunt_afacerile_de_altadata_2.html