Potrivit anchetelor realizate de CNIPMMR pentru identificarea principalelor dificultati cu care se confrunta IMM-urile, desfasurate în cursul anului 2005 pe esantioane reprezentative de întreprinzatori, din toate cele opt regiuni de dezvoltare, blocajul financiar (determinat în principal de încasarea dificila si cu întârziere a creantelor) a fost declarat a fi cea mai mare dificultate a IMM-urilor.

Nu exista dispozitii legale privind combaterea platilor întârziate în tranzactiile comerciale încheiate cu autoritatile si institutiile publice, desi acestea sunt elemente importante în politica de sprijinire si promovare a întreprinderilor mici si mijlocii si a unei economii de piata functionala.

Intreprinderile Mici si Mijlocii sunt obligae sa plateasca TVA-ul si impozitul pe profit fara sa fi încasat contravaloarea bunurilor livrate si a serviciilor prestate în beneficiul institutiilor publice.
Sunt frecvente cazurile în care IMM-urile trebuie sa plateasca majorari si penalizari de întârziere pentru taxe si impozite sau sa le fie blocate conturile de catre reprezentantii organelor fiscale, ajungând la un blocaj financiar, desi ele si-au îndeplinit la timp obligatiile contractuale, însa institutiile si autoritatile publice beneficiare ale contractelor nu si-au îndeplinit obligatia de plata a valorii convenite.

Propunerile formulate de CNIPMMR privind combaterea platilor întârziate si taxarea inversa a TVA-ului

CNIPMMR a formulat în cursul lunii mai 2005 propuneri pentru elaborarea unor reglementari speciale privind contractele comerciale.

Propunerile formulate au fost urmatoarele:

1. Initierea unei legi a contractelor, care sa se aplice tuturor tranzactiilor comerciale, inclusiv contractelor de achizitie publica de bunuri, servicii si lucrari, încheiate cu autoritatile si institutiile publice.

2. Reglementarea unui termen de plata obligatoriu pentru autoritatile si institutiile publice, de maxim 30 de zile calendaristice de la data receptiei produselor, serviciilor si lucrarilor livrate/executate de IMM-uri si de celelalti agenti economici .

3. Pentru celelate contracte comerciale (altele decât contractele de achizitie publica) reglementarea implicita a termenului de plata de maxim 30 de zile calendaristice de la data receptiei, termen care sa se aplice în cazul în care partile nu au convenit altceva în contract. Potrivit principiului libertatii contractuale, partile pot sa convina de comun acord termene de plata diferite.

4. Reglementarea unei perioade de referinta, de 30 de zile de la data receptionarii bunurilor si a unui mecanism aferent perioadei de intarziere a platilor, care incepe de la data ultimei zile de plata.

5. Întelegerea dintre partile contractante privind termenul de plata sa fie recunoscuta ca titlu executoriu, daca aceasta îl afecteaza pe creditor, cu posibilitatea partilor de a conveni de comun acord prelungirea termenului de plata.

6. Stabilirea de penalitati de întârziere si dobânzi penalizatoare mai mari decât dobânzile bancare, care sa înceapa automat în cazul întârzierii platii. Cuantumul penalitatii de întârziere trebuie sa fie de minim 0,5% pentru fiecare luna si/sau fractiune de luna, iar cuantumul dobânzi penalizatoare trebuie sa fie de minim 0,06% pentru fiecare zi de întârziere. Cuantumurile minime propuse pentru penalitati si dobânzi sunt similare celor pentru obligatiile bugetare. Potrivit principiului libertatii contractuale, partile pot conveni de comun acord alte cuantumuri ale penalitatilor de întârziere si dobânzilor penalizatoare.

7. În contractele comerciale, inclusiv în contractele de achizitie publica, furnizorul îsi pastreza titlul de proprietate asupra bunurilor pâna la efectuarea completa a platii.

8. Procedura de recuperare a creantelor trebuie sa înceapa în termen de maximum 90 de zile de la depunerea cereri la instanta judecatoreasca competenta, in cazul in care nu exista o contestatie privind datoria sau nu sunt disputate aspecte ale procedurii. Judecata va fi cu maxima celeritate.

7. Costurile de recuperare (generate de operatiuni bancare în masura în care nu sunt acoperite de dobânzile platilor întârziate, de costuri administrative si procedurale, costuri legate de terti etc.) trebuie platite de debitor, daca el este responsabil pentru întârziere.

Pâna în prezent nu au fost valorificate propunerile formulate de CNIPMMR, constatându-se ca a persistat blocajul financiar generat de plata cu mari întârzieri a contravalorii bunurilor si serviciilor prestate în beneficiul autoritatilor si institutiilor publice.

CNIPMMR îsi mentine propunerile formulate în luna mai 2005 si sustine în plus necesitatea reglementari taxarii inverse a TVA-ului în cazul obligatiilor rezultate din contractele de achizitie publica de bunuri si servicii încheiate de IMM-uri cu autoritatile publice. Propunerea CNIPMMR poate fi valorificata prin modificarea în mod corespunzator a art. 160¹ alin. (2) din Legea nr. 571/2003.

Efecte:
- combaterea platilor întârziate în tranzactiile comerciale încheiate cu autoritatile si institutiile publice;
- evitarea blocajului financiar al IMM-urilor datorat neîncasarii contravalorii bunuri si servicii care au facut obiectul contractelor de achizitie publica de bunuri si servicii încheiate de IMM-uri cu autoritatile publice;
- eliminarea platilor fictive de taxe si impozite pentru sume neîncasate;
- îmbunatatirea mediului de afaceri si sustinerea domeniului IMM-urilor;
- extinderea taxarii inverse pentru TVA si impozite aferente sumelor neîncasate si aplicarea acestei masuri tuturor agentilor economici.