Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a initiat in data de 9 august 2005 dezbateri cu organizatiile patronale pentru modificarea Legii nr. 356/2001 a patronatelor si Legii nr. 130/1996 privind contractele colective.
În data de 17 august 2005, MMSSF a transmis anteproiectele de modificare a celor doua legi, care prevedeau în principal:

• organizare a patronatelor exclusiv pe criteriul sectorial (activitati economice conform CAEN);
• stabilirea de criterii cantitative suplimentare pentru recunoasterea reprezentativitatii la nivel national a organizatiilor patronale;
• acordarea de competente MMSSF pentru verificarea si recunoasterea îndeplinirii conditiilor privind reprezentativitatea la nivel national si de ramura a confederatiilor patronale.
  Ca raspuns la initiativa MMSSF, în data de 29 august 2005, majoritatea confederatiilor patronale reprezentative la nivel national (9 din cele 11 confederatii patronale reprezentative la nivel national - cu exceptia COMPIROM si UNPR) au finalizat elaborarea unui proiect de îmbunatatire a legislatiei in domeniu patronal.

Principalele modificari propuse de CNIPMMR si de majoritatea confederatiilor patronale pentru modificarea si completarea Legii patronatelor sunt urmatoarele:
- reglementarea unei proceduri speciale pentru dobândirea personalitatii juridice a organizatiilor patronale reglementata în cuprinsul Legii patronatelor;
- organizarea patronatelor la nivel sectorial (ramuri de activitate) si la nivel teritorial (local, judetean, regional, national);
- reglementarea drepturilor patronatelor si a obligatiilor corelative ale autoritatilor publice (centrale si locale);
- reglementarea obligatiilor patronatelor, a rolului, functiilor, competentelor si serviciilor acestora pentru membrii;
- reglementarea criteriilor si procedurii recunoasterii reprezentativitatii patronatelor la nivel sectorial si la nivel national în cuprinsul Legii patronatelor, având în vedere ca reprezentativitatea produce efecte nu numai la nivelul negocierilor colective, ci si pentru dialogul social (Comisii de Dialog Social, CES, alte structuri de dialog social);
- reglementarea unor criterii calitative pentru recunoasterea reprezentativitatii la nivel national si sectorial (exp. independenta organizatorica si patrimoniala; existenta unui personal executiv corespunzator; desfasurarea activitatii în interes patronal; functionarea de cel putin 1 an si realizarea majoritatii obiectivelor stabilite; desfasurarea unor activitati anterioare semnificative, prin derularea unor actiuni, programe ori proiecte specifice scopului lor);
- stabilirea formelor de finantare a organizatiilor patronale;
- recunoasterea confederatiilor patronale reprezentative la nivel national ca organizatii de interes economic national, reglementarea drepturilor si obligatiilor acestora;
- mentinerea competentei materiale a instantelor judecatoresti pentru recunoasterea reprezentativitatii patronatelor la nivel national si sectorial;
- reprezentarea unitara la nivel national si international a miscarii patronale;
- stabilirea termenului de 1 martie 2007 pentru reorganizarea si structurarea organizatiilor patronale potrivit modificarilor propuse pentru Legea patronatelor.
Pentru propunerile formulate s-au avut în vedere drepturile patronatelor la nivel international si situatia miscarii patronale din România, în raport cu patronatele din U.E.

In virtutea CONSTITUTIEI si a CONVENTIILOR Organizatiei Internationale a Muncii (ILO), patronii si organizatiile lor au urmatoarele drepturi fundamentale:

1. STATUT EGAL CU GUVERNUL SI UNIUNILE SINDICALE
În Art. 1 din Declaratia privind obiectivele si scopurile Organizatiei Internationale a Muncii (anexa a CONSTITUTIEI ILO) este prevazuta, ca o necesitate, "continuarea si concentrarea efortului international in care reprezentantii muncitorilor si patronilor, au un statut egal cu cel al Guvernului".

2. LIBERTATEA DE EXPRIMARE
Art. 1 din Declaratia privind obiectivele si scopurile Organizatiei Internationale a Muncii prevede în mod expres ca "libertatea de exprimare si asociere sunt esentiale in sustinerea progresului."

3. LIBERTATEA DE ASOCIERE
Conventia ILO nr. 98 din 1 iulie 1949 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare si negociere colectiva, ratificata de România si Recomandarile ILO prevad în mod expres dreptul de asociere al patronilor fara autorizatii prealabile, dreptul de reglementare a propriilor statute, de alegere libera a reprezentantilor.
De asemenea, este prevazut în mod expres ca "Organizatiile muncitorilor si patronilor nu pot fi dizolvate sau suspendate de catre autoritatea administrativa", ca "dobandirea personalitatii juridice de catre patronate, federatii si confederatii, nu trebuie sa constituie subiectul unor conditionari" si ca legislatia nationala trebuie sa respecte aceste drepturi si garantii.

4. DREPTUL LA CONSULTARE
Principiul tripartidismului este o creatie a ILO înca de la înfiintarea sa, în anul 1919. Declaratia de la Philadelphia din anul 1944 cu privire la scopurile si obiectivele ILO recunoaste necesitatea impunerii unui efort international al reprezentantilor salariatilor, patronatului si Guvernului în vederea promovarii binelui comun.
Conventia ILO nr. 144/1976 privitoare la consultarile tripartite destinate sa promoveze aplicarea normelor internationale a muncii prevede ca "Fiecare membru al Organizatiei Internationale a Muncii care ratifica aceasta CONVENTIE, se angajeaza sa puna în practica procedurile care asigura consultari eficace intre reprezentantii Guvernului, muncitorilor si patronilor, asupra problemelelor privind activitatile ILO" (art. 2).
Art. 7 din Conventia nr. 154/1981 privind promovarea negocierii colective, ratificata de România, prevede ca "Masurile luate de autoritatile publice pentru a încuraja si promova dezvoltarea negocierii colective vor face obiectul consultarilor prealabile si, de fiecare data cînd aceasta este posibil, al acordurilor între puterea publica si organizatiile celor ce angajeaza si ale lucratorilor".

5. LIBERTATEA REPREZENTARII
Conventia ILO nr. 144/1976 prevede ca "Reprezentantii patronilor si muncitorilor, in contextual respectarii regulilor conventiei, trebuie alesi liber de organizatiile lor reprezentative, daca acestea exista".

6. NEGOCIERI VOLUNTARE
Conventia ILO nr. 98 din 1 iulie 1949 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare si negociere colectiva, ratificata de România prevede ca este necesara "adoptarea de masuri corespunzatoare conditiilor nationale pentru a încuraja si promova dezvoltarea si folosirea cea mai larga a procedurilor de negociere voluntara a contractelor colective între patroni si organizatiile de patroni pe de o parte si organizatiile de muncitori pe de alta parte, în vederea reglementarii prin acest mijloc a conditiilor de angajare" (art. 4).
Libertatea de negociere colectiva astel reglementata a fost interpretata de catre organismele de control ale OIM ca o regula ce confera actorilor sociali dreptul de a stabili în mod liber nivelul adecvat pentru negocierile colective.

7. DEDUCTABILITATEA COTIZATIILOR
Rezolutia de asigurare a independentei si facilitare a finantarii organizatiilor patronale si sindicatelor A-5-a Conferinta Regionala Europeana a ILO ,VARSOVIA 20-27.09.1995, invita guvernele statelor europene sa "adopte masuri potrivite, care nu contravin legii, regulilor si practicilor, incluzand reglementarile privind taxele, care sa permita intreprinderilor si muncitorilor sa contabilizeze subscrierile organizatiilor respective ca si costuri".

• În Uniunea Europeana densitatea patronala este medie, de 50%.
• Gradul de organizare a patronatelor este foarte ridicat (peste 50%) în urmatoarele tari :
  " 80%-Suedia;
  " 75%-Austria;
  " 60%-Franta, Belgia, Finlanda, Portugalia, Germania;
• Gradul de organizare a patronatelor este sub 50% în urmatoarele tari :
  " 50%-Danemarca;
  " 45%-Olanda;
  " 40%-Italia, Grecia, Irlanda, Marea Britanie.
  În comparatie cu statele vechi membre ale Uniunii Europene, la nivelul noilor state membre gradul de organizare al patronatelor este sub 50%.
  La nivel international exista traditii îndelungate privind activitatile organizatiilor patronale. Organizatia Internationala a Patronatului a fost înfiintata în anul 1920, ca organizatie mondiala de reprezentare a intereselor patronilor în domeniul social si al relatiilor de munca. De asemenea, în 1958 a fost înfiintata Uniunea Industriilor Comunitatii Europene, a carei continuatoare, din anul 1987, este Uniunea Confederatiilor din Industrie si a Patronatelor din Europa (UNICE).
  În România, activitatile patronale au fost reluate dupa 1990, fiind inexistente în perioada interventiei statului în economia centralizata.

Raportat la situatia organizatiilor patronale din tarile Uniunii Europene, fiind necesara recuperarea unei jumatati de secol de inactivitate, trebuie adoptate masuri de sprijinire a dezvoltarii si consolidarii organizatiilor patronale românesti, astfel încât, pâna în 2007, ele sa fie la nivelul organizatiilor similare europene.

Recent MMSSF a publicat pe site-ul sau proiectul de modificare a Legii patronatelor.
În principal, modificarile propuse de MMSSF sunt urmatoarele:
- constituirea patronatelor pe criteriul apartenentei la acelasi domeniu de activitate economica, criteriul teritorial sau criteriul apartenentei la categoria întreprinderilor mici si mijlocii;
- stabilirea conditiei organizarii de tip federativ sau confederativ pentru stabilirea reprezentativitatea patronatelor care participa la negocierea contractelor colective de munca la nivel national, de ramura sau grup de unitati;
- reglementarea unei proceduri speciale pentru dobândirea personalitatii juridice a organizatiilor patronale reglementata în cuprinsul Legii patronatelor;
- stabilirea conditiei existentei unui patrimoniu minim initial de 16.500 RON (50 salarii minime) pentru patronate, de 3.300 RON (10 salarii minime) pentru federatii si de 4950 RON (15 salarii minime) pentru confederatii;
- recunoasterea dreptului de a primi în folosinta spatii si de a concesiona sau închiria terenuri în limita disponibilului, pentru construirea de sedii proprii;
- Obligatia re-înregistrarii judecatoresti a tuturor organizatiilor patronale, pâna la data de 1.01.2007.

Proiectul initiat de MMSSF valorifica în parte propunerile CNIPMMR si a majoritatii confederatiilor patronale, exprimându-ne acordul cu privire la urmatoarele modificari:

• constituirea patronatelor pe criteriul apartenentei la categoria întreprinderilor mici si mijlocii, având în vedere organizarea similara a patronatelor la nivel european si mondial;
• constituirea patronatelor pe criteriul teritorial, având în vedere importanta dialogului social regional si local, precum si strategiile de dezvoltare regionala;
• reglementarea unei proceduri speciale pentru dobândirea personalitatii juridice a organizatiilor patronale, având în vedere ca în prezent nu este posibila rezervarea denumirii unui patronat, decât ca asociatie sau fundatie, si ca sindicatele au reglementate proceduri speciale de înfiintare;
• recunoasterea dreptului de a primi în folosinta spatii sau de a închiria si concesiona terenuri, pentru construirea de sedii proprii.

CNIPMMR îsi exprima dezacordul cu privire la urmatoarele modificari:

• stabilirea limitarii asocierii patronilor, prin impunerea unor bariere financiare, care vor afecta în principal organizatiile întreprinderilor mici si mijlocii: patrimoniu minim initial de 16.500 RON (50 salarii minime) pentru un patronat, de 4950 RON (15 salarii minime) pentru o federatie si de 3.300 RON (10 salarii minime) pentru o confederatie, cu încalcarea principiilor Organizatiei Internationale a Muncii privind:
  o libertatea de asociere, fara conditionari;
  o statutul egal al patronatelor cu sindicatele (prin Legea nr. 54/ 2003 a sindicatelor nu se stabilesc conditii de patrimoniu minim pentru acestea, ele beneficiind si de regimul scutirii de taxe de timbru, inclusiv pentru înregistrare).
• Neluarea în considerare a membrilor asociati ai organizatiilor patronale în vederea stabilirii reprezentativitatii acesteia (pct 4, alin. ultim din proiect), ceea ce ar avea ca efect imposibilitatea recunoasterii reprezentativitatii tuturor organizatiilor patronale; potrivit legii, patronatele pot fi constituite din minim 15 membrii fondatori; numarul de membrii care ulterior constituirii au aderat la organizatiile patronale devenind membrii asociati ai acestora asigura caracterul deschis si reprezentativitatea acestora si corespunde bunelor practici europene în domeniul organizarii patronale.
• abrogarea art. 9 (pct. 12 din proiect) prin încalcarea prevederilor Organizatiei Internationale a Muncii privind dreptul la consultare al organizatiilor patronale.
• stabilirea obligatiei re-înregistrarii judecatoresti a tuturor organizatiilor patronale, pâna la data de 1.01.2007, cu încalcarea:
  o dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutia României (potrivit cu care Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile) si
  o ale principiilor Organizatiei Internationale a Muncii privind libertatea de asociere, organizatiile patronilor neputând fi dizolvate sau suspendate de catre autoritatile administrative.
  Re-înregistrarea tuturor organizatiilor patronale reprezinta reluarea procedurii de dobândire a personalitatii juridice a acestora, prin parcurgerea înca o data a procedurilor de înregistrare judecatoreasca, având ca efect încarcarea artificiala a rolului instantelor judecatoresti cu mii de dosare, precum si înregistrare financiar-bancara, cu un consum inutil de resurse financiare si de timp. Fiecare organizatie patronala are un istoric, de la data primei sale înfiintari, nefiind posibila înregistrarea repetata a acesteia, la fiecare modificare legislativa.

CNIPMMR sustine necesitatea completarii proiectului initiat de MMSSF, astfel:
- reglementarea criteriilor si procedurii recunoasterii reprezentativitatii patronatelor la nivel sectorial si la nivel national în cuprinsul Legii patronatelor, având în vedere ca reprezentativitatea produce efecte nu numai la nivelul negocierilor colective, ci si pentru dialogul social (Comisii de Dialog Social, CES, alte structuri de dialog social); desi în nota de fundamentare a proiectului initiat de MMSSF se mentioneaza ca modificarile legii patronatelor si legii contractelor colective de munca sunt "la pachet" pentru a asigura concomitenta aplicarii celor doua legi, pe site nu este publicat si cel de-al doilea proiect, nefiind cunoscut continutul acestuia;
- reglementarea unor criterii calitative pentru recunoasterea reprezentativitatii la nivel national si sectorial (exp. independenta organizatorica si patrimoniala; existenta unui personal executiv corespunzator; desfasurarea activitatii în interes patronal; functionarea de cel putin 1 an si realizarea majoritatii obiectivelor stabilite; desfasurarea unor activitati anterioare semnificative, prin derularea unor actiuni, programe ori proiecte specifice scopului lor);
- stabilirea formelor de finantare a organizatiilor patronale;
- recunoasterea confederatiilor patronale reprezentative la nivel national ca organizatii de interes economic national, cu reglementarea drepturilor si obligatiilor acestora;
- reglementarea obligatiilor autoritatilor publice, corelative drepturilor patronatelor.