Sistemele de sustinere si promovare a exportului utilizate in tarile
membre UE fac parte din strategiile si politicile de competitivitate,
inclusiv la export, ale acestor tari. Analiza de mai jos nu epuizeaza
totalitatea sistemelor si mecanismelor de sustinere avand ca tinta
generala competitivitatea, inclusiv in comertul international a firmelor
nationale dat fiind caracterul extrem de divers al unor masuri vizand
stimularea competitivitatii la nivel regional, la nivel de cercetare
si dezvoltare sau transfer tehnologic si inovare, la nivel educational
s.a.m.d. Practic se poate vorbi de un ansamblu de initiative, masuri,
parghii, mecanisme sau servicii catre firme, pentru a le sustine competitivitatea
in patru mari domenii ale unui "raspuns strategic " complet:
- conditiile cererii externe si promovarea in exterior sau spre exterior
a ofertei de export existente (masurile clasice de sustinere de tip
"border-out");
- conditiile de operare, costurile tranzactiei si faclitarea comertului
( masuri de granita, sau "border");
- conditiile ofertei, capacitatea de adaptare a ofertei de export
la cererea externa, conditiile interne de competitivitate sau "border
in";
- conditiile locale, regionale sau de dezvoltare cu efect asupra competitivitatii
firmelor.
De remarcat ca tarile avansate, UE si non-UE, au dezvoltat practici
institutionale si au creat retele de sustinere a firmelor la nivel
central si regional, existand o mare varietate de solutii institutionale
si o certa tendinta de specializare a furnizorilor de servicii pe
nuclee de competenta cat mai precise.
Din analiza acestor instrumente, masuri si initiative se mai pot desprinde
si urmatoarele:
1. Instrumentele de sustinere si promovare a exportului utilizate
de tari membre ale UE sunt in concordanta cu regulile internationale
in domeniu prevazute in Acordul privind subventiile din cadrul OMC,
legislatia UE in domeniile concurentei si ajutorului de stat (regula
"de minimis" art.87 al tratatului UE si regula UE nr. 69
din 2001 privind "ajutorul pentru activitati legate de export",
interzicerera formelor de distorsionare a concurentei prin ajutor
direct la operare etc)sau in Aranjamentul OECD privind sustinerea
oficiala a creditelor de export;
2. Tarile membre UE se supun principiului fundamental ca formele de
sustinere, in special intre tarile UE adica in exporturile intra-comunitare
(sau furnituri intra-comunitare cum sunt ele definite de Comisia UE),
sa nu se constituie in ajutor direct, inclusiv cu investitii la procesare,
productie sau comercializare. In consecinta, intre ele, aceste tari
pun accent pe sustinere si promovare a exportului prin servicii de
informare si consultanta in afaceri, lansare colectiva pe piete etc.
3. Sprijinul din fonduri bugetare se acorda exclusiv sau cu prioritate
IMM-urilor pentru dezvoltarea activitatilor de export si promovarea
ofertei pe pietele externe;
4. Au la baza principiile co-finantarii (angajare resurse bugetare
numai daca si beneficiarii aloca resurse) si co-responsabilitatii
in eficienta cheltuirii resurselor;
5. Sunt recunoscute ca instrumente importante cu preponderenta acelea
de promovare a ofertei de export pe pietele externe prin actiuni concentrate
pe pietele tinta, instrumente financiar-bancare, sustinerea financiara
pentru pregatirea specialistilor care lucreaza in compartimentele
de export, furnizarea de informatii privind oportunitatile de afaceri
existente pe pietele externe, efectuarea de studii si analize de piata.
6. Exista o abordare selectiva a sectoarelor si firmelor participante
pe criterii legate de capacitatea sectorului respectiv de a retine,
capta si crea valoare, de a oferi la export produse de excelenta si
calitate, rod al capacitatii inovative si creative in care protectia
dreptului de propietate intelectuala este asigurata la produsele si
serviciile promovate. De asemenea, se pune accentul pe originea produsului
sau serviciului din tara respectiva pentru a valorifica astfel efectul
tarii de origine in comportamentul consumatorilor. Aceasta abordare
selectiva este combinata cu forme de asistenta si sprijin neutre,
catre toate firmele (informatii de piata de ex.)
7. Exista o abordare selectiva a pachetelor de sustinere intre exportatori
:
- potentiali, cei ce nu fac, nu stiu sa faca export si au retinere
sa intre in astfel de operatiuni;
- aspiranti, cei ce sunt gata de export sub aspectul minimului de
pregatire a afacerii si au o oferta exportabila;
- dezvoltati, acei cu experienta in export.
8. Instrumentele combina programe de sprijin individual, pentru o
firma cu programe de participare si sutinere colectiva ;
9. Exista o specializare in retea, pe tipuri de instrumente si mecanisme
intre diverse institutii publice, private sau chiar public-private,
unele chiar constituite ca societati promotionale cu actionariat mixt
public-privat;
10. Sustinere a exportatorilor sub aspectul facilitarii comertului
si accesului pe piete externe, accesului la informatii reprezentand
o preocupare majora in UE si tarile membre si o coordonata de viitor
a sistemului de sutinere a exportului. Necesitatea unei strategii
active la nivel UE, de sustinere a exportatorilor s-a materializat
si in initiativa de construire a instrumentului MADB, Market Acces
Data Base, prevazut ca o modalitate interactiva de comunicare cu exportatorii
comunitari pe probleme de obstacole, bariere pe pietele tinta non-UE.
11. Mediul asociativ dezvolta servicii si instrumente complementare
sau independente de cele oferite de sectorul public;
12. Instumentele si initiativele sunt in permanenta dezvoltare si
inovare, in baza unor strategii si politici coerente de promovare
a exportului care raman atribut al suveranitatii nationale, tinand
cont de:
- cele mai bune practici;
- nevoile reale exprimate de mediile de afaceri dar si evaluarilor
expertilor in dezvoltarea exportului facute prin prisma nevoii de
crea valoare, de a capta si retine valoare, de a stimula capacitatea
inovativa si a sanselor unor industrii de a fi performante (cele mai
bune practici precizeaza ca sectorul public trebuie sa prioritizeze
intre ramuri);
- respectarea regulilor internationale sau comunitare;
Analizand
comparativ aceste sisteme cu ceea ce avem noi in Romania putem afirma
ca structura sistemului de sustinere si promovare a exportului din
Romania corespunde in general cu structura sistemelor existente
in tarile membre UE iar Strategia Nationala de Export (SNE) dezvolta
un "raspuns strategic" pentru toate aspectele luate in
calcul si de tarile dezvoltate pentru cresterea competitivitatii
firmelor lor. SNE are o vizune corect centrata pe cresterea capacitatii
firmelor romanesti de a retine, capta si crea valoare pe lanturile
valorice nationale si de a crea noi lanturi valorice sau eficientiza
pe cele existente.
In ultima perioada am renuntat la unele instrumente neconcordante
din sfera ajutorului direct si am intensificat instrumente promotionale
intens folosite si in alte tari : activitati promotionale externe,
oferta de export de ramura si teritoriala pe judete, extinderea
sustinerii pentru certificarea exportatorilor la standarde de calitate,
de mediu sau pentru inregistrare de marci in exterior. Mai mult,
din perspectiva integrarii in UE am adaptat si vom adapta in continuare
propriile noastre mecansime sub urmatoarele aspecte:
- conformarea la legislatia comunitara privind interzicerea ajutorului
de stat direct pentru activitati de export in sensul legislatiei
comunitare ;
- preluarea unor mecanisme si abordari ce tin de practicile bune
in aceasta activitate precum : diversificarea mai mare a categoriilor
de instrumente de promovare a exportului, un numar mai mare de categorii
de cheltuieli care sunt finantate/co-finantate, alocatii bugetare
semnificative pentru sustinerea programelor de promovare a exportului,
accent mai mare pe sustinerea internationalizarii firmelor si extinderea
bazei de exportatori, intarirea principiului co-finantarii si co-responsabilitatii
in derularea acestora; specializare pe instrumente specifice pentru
cei care concura la realizarea unor instrumente si evitarea suprapunerilor,
accent sporit pe informatii si studii de piata servicii de consultanta
si informare s.a.
Aspectele de mai sus de adaptare, diversificare si eficientizare
a instrumentelor de promovare si sustinere fac obiectul Strategiei
Nationale de Export, document adoptat de Guvern, (H.G.1828/22.12.05)
dar elaborat in parteneriat cu mediile de afaceri si andorsat de
catre comunitatea exportatorilor.
Trecand la implementarea SNE vom imbunatati Programul de promovare
a exportului din coordonarea directa a MEC/DCE (HG nr. 2100/2004)
prin completarea cu noi instrumente cum sunt:
a) realizarea si promovarea brandurilor pentru sectoarele de export
prioritare (IT&C, vin-vie, mobila, confectii-textile);
b) realizarea pe baze concurentiale a unui portal de informatii
de comert exterior cu suportarea integrala a cheltuielilor, inclusiv
a celor de administrare, din fonduri bugetare, instrument folosit
in Cehia, Franta si Marea Britanie;
c) sustinerea financiara a unor actiuni promotionale organizate
in tarile de resedinta de catre birourile consilierului economic
ale Ministerului Economiei si Comertului;
De asemenea, pentru cresterea eficientei actiunilor promotionale
existente, conform documentului SNE, vom face propuneri concrete
de imbunatatirea criteriilor de selectie a manifestarilor promotionale
externe si a firmelor participante, criterii care sa tina cont de
promovarea mai agresiva marcilor romanesti, diversificarea geografica
pe piete tinta, promovarea exporturilor bazate pe excelenta, creativitate
sau valoare adaugata cat mai mare.
Avem, totodata, in vedere dezvoltarea preocuparilor MEC in stransa
cooperare cu cele din UE pe problematica accesului pe piete, problematica
care care sa vizeze in special pietele non-UE.
In Consiliul de Export MEC a prezentat sinteza practicilor europene
in materie recomandand si altor institutii cu competente pe linie
de competitivitate la export sa identifice noi forme si instrumente
de sustinere si promovare.
|
