Academia Avignon a realizat în 2006, cu suportul UEAPME si al organizatiilor membre ale acesteia, a treia editie a Grilei de evaluare a implementarii Cartei IMM-urilor. Aceasta grila de evaluare cuprinde:
. analiza situatiei curente în fiecare dintre cele 10 domenii de interventie ale Cartei;
. analiza masurilor luate si implementate de catre actorii publici sau privati cu relevanta asupra Cartei;
. analiza impactului avut de masurile luate asupra IMM-urilor;
. prezentarea efectului fiecarei masuri, la nivel de tara, într-un mod comparativ, facilitându-se astfel analiza implementarii Cartei IMM-urilor în primele 15 state membre ale Uniunii Europene;
. compararea rezultatelor din 2006 cu cele din 2005.
Elaborarea Grilei de evaluare a implementarii Cartei IMM-urilor în cele 10 domenii majore de interventie a condus la urmatoarele concluzii:
1. Numarul actiunilor întreprinse în domeniul "Educatiei si trainingului pentru promovarea întreprenoriatului", atât la nivel de politici cât si la nivel de proiecte implementate, a crescut în 2006 comparativ cu 2005 în toate statele membre ale Uniunii Europene. Cea mai mare parte a actiunilor se refera la module de training pentru manageri; de asemenea, se observa o amplificare a initiativelor de training la nivel universitar, concomitent cu o diminuare a numarului de proiecte din scolile gimnaziale. 2. Impactul masurilor luate pentru reducerea costurilor si numarului de proceduri necesare pentru crearea unei firme este unul pozitiv comparativ cu 2005 în toate cele 15 state membre. Trebuie subliniat faptul ca reducerea cu 50 % a timpului necesar pentru crearea unei firme si realizarea de ghisee unice dedicate acestui scop se numara printre prioritatile Comisiei Europene.
3. Cu toate ca situatia în domeniul legislatiei si reglementarilor s-a îmbunatatit comparativ cu 2005, multe firme o considera înca nesatisfacatoare. In 11 dintre cele 15 state s-au introdus noi reglementari în privinta falimentului, iar în toate statele s-au luat masuri în vederea introducerii de documente mult mai usor de completat. Actiunile în vederea simplificarii reglementarilor sunt întreprinse cu precadere la nivel national, mai rar la nivel regional.
4. În domeniul dobândirii de noi abilitati prin intermediul trainingului s-au înregistrat progrese minore comparativ cu 2005, însa acestea nu sunt percepute ca fiind suficiente de catre IMM-uri. Situatia este mai buna în privinta ofertei de training continuu si a consilierii pe tot parcursul vietii - toate cele 15 state analizate au întreprins actiuni în aceste domenii.
5. Amplificarea initiativelor din domeniul "îmbunatatirii accesului on-line" s-a înregistrat la nivelul tuturor actorilor: administratii publice, asociatii de IMM-uri, camere de comert si Comisia Europeana.
6. In domeniul achizitiilor publice s-a îmbunatatit situatia în 13 dintre cele 15 state analizate, în timp ce în domeniul utilitatilor s-au luat mai multe masuri în 2006 doar în 8 state. Progrese minore s-au înregistrat în domeniile platilor transfrontaliere si al regulilor concurentei.
7. Doar în 3 din cele 15 tari studiate s-a înregistrat o situatie buna sau satisfacatoare în domeniul fiscalitatii. Se observa o usoara îmbunatatire la nivel fiscal în domeniile încurajarii start-up-urilor si recompensarii IMM-urilor performante. In privinta facilitarii accesului la credite, doar 4 state au mentinut continuitatea masurilor în acest domeniu; însa, cel mai adesea impactul acestora nu este perceput ca fiind suficient de catre IMM-uri.
8. S-a înregistrat o usoara îmbunatatire în privinta actiunilor centrate pe cresterea capacitatii tehnologice a IMM-urilor, cu toate ca aceasta îmbunatatire nu se refera la certificare si la implementarea sistemelor de calitate. Se remarca efectul pozitiv pe care îl au asupra IMM-urilor promovarea cooperarii dintre întreprinderi si universitati si crearea de retele de întreprinderi.
9. Este îmbucurator faptul ca numarul tarilor care promoveaza initiativa IMM-urilor de a utiliza cazurile si practicile de succes ca si exemplu a crescut comparativ cu 2005. Cu toate ca din ce în ce mai multe tari au raportat luarea de masuri în vederea promovarii de modele de succes, numarul acestora este înca insuficient.
10. În privinta implicarii asociatiilor de IMM-uri în procesul de elaborare a legislatiei la nivel national se înregistreaza progrese semnificative comparativ cu 2005. De asemenea, se observa o intensificare a participarii asociatiilor de IMM-uri la dialogul social, însa impactul acestei participari este considerat suficient într-un numar limitat de tari.
Pe baza rezultatelor grilei de evaluare, Academia Avignon a formulat o serie de recomandari în vederea depasirii lacunelor existente în procesul de implementare a Cartei IMM-urilor:
. Implementarea actiunilor prevazute în Carta ar trebui sa aiba o vizibilitate sporita, în special la nivelul IMM-urilor, al asociatiilor de firme si al tuturor celor care actioneaza pentru dezvoltarea IMM-urilor. Ar trebui realizata o campanie de informare, asa cum se întâmpla în cazul altor programe ale Uniunii Europene.
. Ar trebui elaborata o serie de "indicatori de impact" pentru a analiza influenta actiunilor prevazute în Carta asupra IMM-urilor. Asociatiile de IMM-uri din fiecare tara membra a Uniunii Europene ar trebui sa colaboreze cu organisme ale administratiei publice pentru a analiza eficacitatea respectivelor masuri.
. Ar trebui întreprinse mai multe actiuni la nivel regional, tinând cont de faptul ca majoritatea IMM-urilor actioneaza doar pe plan local sau regional.
. Amplificarea participarii IMM-urilor în fazele ascendente si descendente ale procesului legislativ, ceea ce ar avea un afect pozitiv asupra implementarii masurilor stipulate în Carta.
. Implementarea eficace a Cartei poate fi asigurata prin elaborarea unui "plan de actiuni" de catre fiecare stat membru, conform metodologiei utilizate în implementarea politicilor sociale si de ocupare ale Uniunii Europene. Aceasta metodologie ca asigura convergenta dintre Carta IMM-urilor si Agenda Lisabona. Departamentul Analize si Sondaje Oana Bâra Mirabela Borcos