PROPUNERILE CNIPMMR PRIVIND COMUNICAREA COMISIEI : STIMULAREA REDRESĂRII ECONOMICE EUROPENE - COM (2009) 114 final

I. COMUNICAREA COMISIEI EUROPENE CĂTRE CONSILIUL EUROPEAN DE PRIMĂVARĂ: "STIMULAREA REDRESĂRII ECONOMICE EUROPENE" COM(2009) 114 FINAL

În prezent, UE demarează o nouă fază - de punere în aplicare a planului de redresare - fiind nevoie de o coordonare eficientă a măsurilor adoptate pentru a se asigura că se conlucrează cu cele mai bune rezultate pentru sprijinirea întreprinderilor, a gospodăriilor şi a comunităţilor din Europa.
Prin Comunicarea Comisiei Europene către Consiliul European de primăvară: "Stimularea redresării economice europene" COM(2009) 114 final se stabileşte modalitatea în care Uniunea Europeană se poate baza pe etapele deja urmate pentru a combate criza financiară şi economică.
O coordonare eficientă va conferi pieţei unice rolul de platformă de relansare economică.
Comisia invită Consiliul European de primăvară:
să convină asupra necesităţii unui nou pachet de măsuri privind reforma sectorului financiar, inclusiv a unui nou cadru de supraveghere pentru sectorul financiar al UE, bazat pe activitatea grupului Larosière şi să decidă în legătură cu principalele elemente ale acestui nou cadru la Consiliul European din iunie, pe baza unor propuneri suplimentare din partea Comisiei; să invite Consiliul şi Parlamentul European să acorde prioritate adoptării propunerilor de regulament privind serviciile financiare pe care Comisia le va înainta în lunile următoare;
să invite statele membre să acţioneze corespunzător pentru asigurarea stabilităţii financiare pe termen lung, imediat ce condiţiile economice o vor permite, în conformitate cu Pactul de stabilitate şi de creştere revizuit;
să invite statele membre să accelereze punerea în aplicare a planurilor naţionale de redresare economică şi a reformelor structurale;
să invite statele membre să aplice principiile comune privind stimularea economiei atunci când elaborează şi pun în aplicare măsuri de sprijinire a economiei reale;
să invite statele membre să sprijine eficient populaţia pe perioada crizei, conturând elementele pentru acţiunile subliniate în prezenta comunicare;
să aprobe acţiunile în vederea pregătirii Summitului european în domeniul ocupării forţei de muncă din luna mai;
să aprobe poziţia europeană comună pentru Summitul G20 de la Londra.
II. PROPUNERILE FORMULATE DE CNIPMMR PRIVIND COMUNICAREA CE COM(2009) 114 FINAL

Referitor la conţinutul Comunicării CE, Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, d-l Niculae Idu a iniţiat consultări, inclusiv cu CNIPMMR.

Propunerile formulate de CNIPMMR privind Comunicarea CE: "Stimularea redresării economice europene" sunt următoarele:

            1. Acţiunile prezentate in cuprinsul Comunicarii Comisiei Europene către Consiliul European de primăvară: "Stimularea redresării economice europene" COM(2009) 114 final vizeaza in principal 4 functii ale statului in domeniul economic: functia de corectare, funcţia de monitorizare, functia de preventie si functia strategica.
Referitor la aceste funcţii CNIPMMR formuleaza urmatoarele propuneri:

• Este necesara o mai buna structurare a continutului, raportat la cele patru functii.
• Este necesara dezvoltarea si amplificarea acţiunilor care vizeaza functia de preventie.
• Este necesara stabilirea ca prioritara o funcţie strategice si dezvoltarea acesteia prin asigurarea unei coroborari a masurilor cu Strategia de la Lisabona si economia bazata pe cunostinţe.

     2. Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) reprezintă inima economiei europene şi a modelului social european; este vital ca acestea să fie sprijinite, pentru a valorifica potenţialul de creştere economică şi de creare de locuri de muncă pe care îl reprezintă cele 23 de milioane de IMM-uri din Uniunea Europeană.

În perioadă de criză economică, IMM-urile şi lucrătorii independenţi se află într-o poziţie deosebit de vulnerabilă, confruntându-se adesea cu dificultăţi financiare care le pot fi fatale.

CNIPMMR recomandă în mod insistent ca în cadrul Uniunii Europene să se asigure de urgenţă accesul la credite cu o valoare suficientă, cu un cost abordabil şi în condiţii rezonabile de siguranţă pentru IMM-uri, cetăţeni şi pentru sectoarele a căror viabilitate în viitor este periclitată datorită crizei, în special datorită lipsei de credit.

În climatul actual în care IMM-urile se confruntă cu probleme grave de flux de numerar şi cu acces limitat la credit, autorităţile publice şi clienţii privaţi ar trebui să respecte o perioadă maximă de 30 de zile pentru plăţile către IMM-uri;CNIPMMR invită Comisia să ţină cont de acest aspect la revizuirea directivei privind întârzierea efectuării plăţilor.

Deşi au o poziţie vulnerabilă, IMM-urile dispun de cel mai mare potenţial de regenerare şi de transformare a dificultăţilor economice în posibilităţi de afaceri, de readaptare în timp util şi de reinventare a propriilor mijloace. Astfel, acestea reprezintă principala sursă de creştere economică şi de ocupare a forţei de muncă.

Desi exista referiri la IMM-uri, in cuprinsul Comunicarii Comisiei Europene către Consiliul European de primăvară: "Stimularea redresării economice europene" nu exista o secţiune dedicata acestora. CNIPMMR propune completarea cap. 3 – Stimularea economiei reale, cu un punct distinct privind IMM-urile – motor de cresrtere economica si de ocupare a fortei de munca.

Parlamentul European, Consiliul şi Comisia ar trebui să depună eforturi suplimentare pentru a sprijini IMM-urile, contribuind astfel la promovarea spiritului intreprenorial în cursul perioadei de relansare economică.

     3. Este necesara imbunatatirea structurii documentului, prin gruparea si abordarea distincta a:

• problemelor inregistrate in toate tarile membre ale U.E. si a
• problemelor inregistrate in anumite tari, unde exista dificultati deosebite in contextul crizei.

UE trebuie sa dovedeasca solidaritate cu statele europene care au dificultati, mai ales cu noile state membre.

     4. În situaţia de urgenţă actuală, Europa nu trebuie să piardă din vedere provocările pe termen lung cărora trebuie să le facă faţă industria:

• intensificarea trecerii la economia bazata pe cunostinte;
• intensificarea concurenţei - uneori neloială - ca rezultat al unei pieţe globalizate;
• nepotrivirea dintre competenţe şi cerinţe, în special în domeniul ingineriei;
• lipsa spiritului antreprenorial; birocraţia excesivă;
• ameninţările la adresa siguranţei stocurilor de materii prime şi la adresa surselor de energie;
• necesitatea de a găsi răspunsuri adecvate şi echilibrate pe plan internaţional la schimbările climatice, care să nu pericliteze competitivitatea etc.

ANEXA: OBSERVAŢII SPECIFICE SI PROPUNERI DE MASURI LA NIVEL EUROPEAN

      Pentru Comunicarea Comisiei Europene către Consiliul European de primăvară: "Stimularea redresării economice europene" COM(2009) 114 final, avand in vedere si documentul "Un program pentru Europa: propunerile societăţii civile", adoptat in data de 24 martie 2009 de plenul Comitetului Economic si Social European, CNIPMMR sustine necesitatea urmatoarelor implementari ale unui ansamblu de masuri structurate pe 8 categorii de masuri:
      1. Redresarea economică pe termen scurt şi mediu

• Sunt necesare mai multe investiţii în inovaţie, infrastructură, cercetare şi educaţie, astfel încât economia să iasă consolidată din recesiune.
• Sprijinul acordat sectorului de afaceri trebuie să aibă scopul de a garanta, în special IMM-urilor, accesul simplificat la finanţare, însă aceasta trebuie acordată numai în cazul în care există structuri adecvate de guvernanţă a întreprinderilor. Condiţiile impuse de Pactul de stabilitate şi creştere nu trebuie să reprezinte un obstacol în calea investiţiilor pe termen lung, care creează potenţialul pentru creşterea economică în viitor.
• Politica pieţei forţei de muncă trebuie să permită restructurarea inteligentă a economiei. Sprijinul acordat şomerilor trebuie asociat cu programe de reconversie profesională şi de îmbunătăţire a nivelului de calificare. În timpul recesiunii, integrarea tinerilor pe piaţa forţei de muncă trebuie să fie prioritară.
• Ar trebui să se ia în considerare ideea unui împrumut european dintr-un fond european suveran de investiţii.
• Este necesară reorganizarea durabilă a pieţelor financiare, coordonată la nivel global, sprijinită prin structuri de iniţiativă corespunzătoare şi favorabilă dezvoltării unor produse financiare solide, care să sprijine economia reală.
• UE trebuie să dea dovadă de solidaritate cu statele europene care au dificultăţi privind balanţa de plăţi, mai ales cu noile state membre.

      2. Relansarea Strategiei de la Lisabona după 2010

• În contextul profundei crize economice, sunt necesare urmatoarele măsuri politice pentru relansarea Strategiei de la Lisabona după 2010:
• Elaborarea unei propuneri a Comisiei privind „Relansarea Strategiei de la Lisabona pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă (2010-2015)”, care să reînnoiască domeniile prioritare actuale, să adauge o nouă dimensiune externă, să sublinieze necesitatea orientării spre viitor a Agendei de la Lisabona în actualul context de încetinire a ritmului de creştere economică, să îmbunătăţească guvernanţa la toate nivelurile şi să definească o strategie convingătoare de comunicare pentru publicul european;
• Coordonarea mai eficientă, în cadrul Consiliului, a măsurilor politice adoptate la nivel naţional, propunându-se recomandări concrete pentru fiecare ţară, inclusiv o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a acestora.
• Evaluarea în cadrul Consiliului, a propunerilor formulate de Comisie privind liniile directoare specifice fiecărei ţări şi formularea unor concluzii concrete pentru procesul de elaborare a politicilor naţionale; garantarea unei coordonări macroeconomice mai eficiente între statele membre.
• Intocmirea unui inventar al proiectelor europene menite să stimuleze oferta în domeniul economic - cu atenţie specială acordată IMM-urilor - ar consolida integrarea europeană şi/sau ar contribui la obiectivele tratatului.

      3. O bază industrială solidă pentru economia europeană
     Este necesar:

• a se asigura punerea în practică a unei politici industriale orientate spre protecţia pieţei interne şi îmbunătăţirea competitivităţii, atât printr-o abordare integrată care să combine măsurile orizontale cu cele specifice anumitor sectoare, cât şi printr-o mai bună legiferare şi punere în aplicare a legislaţiei.
• acordarea unei atenţii deosebite IMM-urilor şi întreprinderilor care constituie verigile iniţiale şi intermediare ale lanţului de valori;
• promovarea serviciilor destinate întreprinderilor, aspect deseori neglijat la nivel comunitar, ca mijloc de îmbunătăţire a performanţelor industriale şi de dobândire a unor avantaje concurenţiale pe piaţa globală;
• încurajarea inovaţiei prin finanţare comunitară şi prin adoptarea şi punerea în aplicare a legislaţiei corespunzătoare privind proprietatea intelectuală. Brevetul comunitar ar trebui adoptat în regim de urgenţă;
• promovarea unei politici industriale care să ia în considerare obiectivele dezvoltării durabile şi să stimuleze industria ecologică;
• garantarea unor condiţii concurenţiale echitabile pentru industria europeană pe piaţa globală, mai ales prin promovarea standardelor sociale şi ecologice în acordurile comerciale;
• stimularea spiritului antreprenorial şi consolidarea capitalului uman, având grijă ca formarea profesională europeană să se bazeze pe nevoile industriei şi să atragă persoane tinere şi calificate, în special spre domeniile ingineriei şi tehnologiei.

            4. IMM-urile - motor de creştere economică şi de ocupare a forţei de muncă
            Prioritati:

• elaborarea imediată, de către Comisie, a unei foi de parcurs, care să prevadă termene clare de punere în aplicare a iniţiativelor specifice menţionate în „Small Business Act”;
• mai buna coordonare inter alia a departamentelor Comisiei în scopul sprijinirii IMM-urilor, în special prin promovarea „europenizării” întreprinderilor;
• măsuri specifice pentru aplicarea angajamentului formal de simplificare a sarcinilor administrative (introducerea „ghişeelor administrative unice”, etc.);
• măsuri urgente privind crearea şi punerea în aplicare a instrumentelor comunitare pentru promovarea capitalizării, a constituirii de reţele, a investiţiilor şi a învăţării pe tot parcursul vieţii în rândul IMM-urilor şi al lucrătorilor independenţi;
• stabilirea unui cadru coerent pentru IMM-uri, care să le plaseze în centrul politicilor comunitare, ca element esenţial al sistemului economic european;
• îmbunătăţirea mediului operaţional al societăţilor iniţiale şi intermediare (SII-uri, întreprinderi care ocupă o poziţie iniţială şi intermediară în lanţul de distribuţie);
• eforturi suplimentare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de participare a IMM-urilor şi a SII−urilor la cel de-al şaptelea Program-cadru de cercetare şi dezvoltare, la programele de cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare şi la programul Eurostar;
• îmbunătăţirea accesului la finanţare al IMM-urilor şi SII−urilor. În acest context, este necesar să se consolideze sistemul european de referinţă aplicat microcreditelor pentru IMM-uri, prin:
• stabilirea unui ansamblu de acorduri între Fondul european pentru microcredite şi diferitele instituţii de microcredit;
• crearea unui sistem comunitar de evaluare;
• acţiuni de formare a actorilor din domeniul microcreditelor şi a candidaţilor care doresc să beneficieze de acestea.

            5. Cercetarea şi dezvoltarea: un sprijin pentru competitivitate
          Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovaţia(CDTI) reprezintă forţa motrice a competitivităţii europene şi contribuie la menţinerea Europei în poziţia de lider mondial.
          Este necesara:

• consolidarea şi sprijinirea susţinută a Spaţiului european de cercetare (SEC), prin îmbunătăţirea continuă a infrastructurii europene de cercetare, pe baza unor foi de parcurs naţionale şi regionale pentru CDTI;
• acordarea de sprijin permanent parteneriatului european de cercetare, prin măsuri financiare, fiscale şi în favoarea infrastructurii, şi stimularea dezvoltării de alianţe strategice pe plan internaţional;
• stimularea spiritului antreprenorial în sectorul industrial şi a unei mai mari deschideri faţă de procesele de inovare în Europa;
• acordarea unei atenţii speciale capacităţii de inovare a IMM-urilor europene şi contribuţiei lor la CDTI;
• consolidarea finanţării CDTI în domeniul aplicat al tehnologiilor de sprijin (cum ar fi tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor - TIC), ţinând cont de faptul că acestea sunt ele însele sursă de inovare pentru alte domenii de cercetare.

            6. Un sistem financiar care să relanseze economia socială de piaţă
Măsurile, care ar trebui sprijinite prin planurile de redresare economică naţionale şi europene, precum şi măsuri suplimentare de consolidare a încrederii:

• Luarea în considerare a unor reglementări eficiente şi viabile la nivel internaţional şi european pentru sistemul bancar şi a unor structuri de control care să asigure stabilitatea şi transparenţa pieţelor financiare pentru consumatori, organismele de control publice, investitori şi alţi actori implicaţi şi care să definească într-un mod neechivoc responsabilităţile managerilor instituţiilor financiare, ale consilierilor financiari, ale dezvoltatorilor de produse, ale agenţiilor de rating şi ale altor actori de pe pieţele financiare, în vederea restabilirii încrederii pe termen lung;
• Sistemul avut în vedere ar trebui să definească responsabilităţi clare în materie de reglementare şi control la nivel naţional, european şi internaţional, să prevadă instituţii care să asigure cooperarea necesară între autorităţi, să protejeze împotriva dorinţei de îmbogăţire personală şi a egoismului colectiv din partea actorilor de pe pieţele financiare, să implice organisme reprezentative ale societăţii civile în asigurarea transparenţei şi să garanteze că sectorul bancar se va concentra pe funcţia sa centrală de a furniza capitalul necesar economiei reale;
• Urmărirea profitului de către actorii financiari trebuie pusă în slujba economiei reale. S-ar impune crearea unui instrument european care să direcţioneze economiile europene către investiţii productive.
• Este necesar să se asigure în acelaşi timp un mecanism de control prealabil, care să permită identificarea pericolelor reprezentate de noile produse şi servicii, precum şi o monitorizare continuă de către organismele competente înzestrate cu autoritatea corespunzătoare.
• Această nouă arhitectură financiară ar trebui să sprijine o piaţă unică europeană a serviciilor financiare, ţinând seama în acelaşi timp de caracteristicile specifice ale pieţelor naţionale, şi să sprijine organisme bazate pe principiul asistenţei reciproce sau puse în slujba interesului general.

      7. Politica de coeziune: o contribuţie la economia reală

• Rolul principal al fondurilor structurale trebuie să rămână acelaşi: să contribuie la o convergenţă mai puternică a regiunilor europene şi să permită crearea infrastructurilor indispensabile în statele care au aderat recent, răspunzând totodată priorităţilor Agendei de la Lisabona, printr-o mai bună coordonare între diferitele servicii ale Comisiei;
• legislaţia şi practicile comunitare trebuie să fie simplificate şi adaptate nevoilor reale. Este indispensabilă o mai bună guvernanţă a fondurilor structurale: Comisia, ca şi statele membre, ar trebui să accepte ca atât societatea civilă organizată, cât şi sectorul privat, în special organizaţiile din domeniul economiei sociale, să joace un rol activ în definirea şi realizarea proiectelor;
• comisia ar trebui să elaboreze propuneri precise de rezolvare a problemelor legate de prefinanţarea proiectelor în cadrul politicii regionale: perioade de plată excesiv de lungi, durabilitatea proiectelor propuse, norme de minimis (minimale);
• politica de coeziune a Uniunii Europene ar trebui să nu se limiteze la programe de finanţare. În paralel cu desfăşurarea programelor existente, Comitetul pledează cu hotărâre pentru o politică europeană de coeziune orientată spre viitor, care să acorde o atenţie specială oraşelor, marilor zone urbane şi zonelor metropolitane.

              8. Pentru un nou program european de acţiune socială
      Noul program european de acţiune socială trebuie să se concentreze pe următoarele aspecte:

• noile obiective sociale ale Tratatului de la Lisabona;
• ratificarea şi punerea în aplicare a convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM);
• definirea şi punerea în aplicare a unor politici moderne privind piaţa forţei de muncă, care să permită atât anticiparea schimbărilor prin parteneriat social, cât şi sporirea cunoştinţelor;
• adoptarea unui cadru legislativ orientat către viitor, care să permită deblocarea şi/sau îmbunătăţirea anumitor directive, suprimarea clauzelor de derogare („opt outs”) şi anticiparea noilor forme de ocupare a forţei de muncă şi a noilor riscuri la locul de muncă;
• asocierea partenerilor sociali la transpunerea, punerea în aplicare şi evaluarea legislaţiei sociale comunitare;
• consolidarea democraţiei participative, a dialogului social, pe baza noilor posibilităţi oferite de Tratatul de la Lisabona.