DE CE SE PREFERĂ AUTORIZAREA ÎNTREPRINZĂTORULUI CA PERSOANĂ FIZICĂ TITULARĂ A ÎNTREPRINDERII ÎN LOCUL CONSTITUIRII SOCIETĂŢILOR COMERCIALE?
I. AUTORIZAREA PERSOANELOR FIZICE TITULARE AL UNEI ÎNTREPRINDERI
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale reglementează accesul la activitatea economică, procedura de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării şi regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, precum şi al întreprinderilor individuale şi familiale.
Întreprinzătorul este persoana fizică care organizează o întreprindere economică, adică o activitatea economică desfăşurată în mod organizat, permanent şi sistematic, combinând resurse financiare, forţă de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice şi informaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
Principalele caracteristici ale regimului juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii individuale sunt următoarele:
- Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerţului, întreprinderea individuală nedobândind personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerţului.
- Pentru organizarea şi exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, în calitate de angajator persoană fizică, poate angaja terţe persoane cu contract individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, potrivit legii.
- Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale nu va fi considerat un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează, chiar dacă colaborarea este exclusivă.
- Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale poate cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care şi-a organizat întreprinderea individuală.
- Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este asigurat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege.
- Persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi, în completare, cu întreg patrimoniul, iar în caz de insolvenţă, va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006, cu modificările ulterioare.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale are regimul juridic al unei societăţi comerciale, însă fără respectarea condiţiilor de procedură şi de funcţionare ale acesteia, având recunoscute toate drepturile unei societăţi comerciale, fără stabilirea obligaţiilor corelative, fapt ce poate afecta concurenţa şi care afectează motivaţia întreprinzătorilor de a constitui societăţi comerciale.
II. POZIŢIA CNIPMMR PRIVIND ÎNTREPRINDERILE INDIVIDUALE
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) susţine necesitatea modificării în regim de urgenţă a O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, prin abrogarea dispoziţiilor referitoare la întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale, cu mentinerea doar a celor privind persoanele fizice autorizate - PFA, precum şi a întreprinderii familiale.
1. Motivaţia propunerii CNIPMMR:
Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale are regimul juridic al unei societăţi comerciale:
a) poate angaja terţe persoane cu contract individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă în orice domeniu şi pentru orice activitate, spre deosebire de PFA care nu poate angaja cu contract de muncă terţe persoane pentru desfăşurarea activităţii pentru care a fost autorizată sau întreprinderea familială care nu poate angaja terţe persoane cu contract individual de muncă în nicio situaţie;
b) poate cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu, spre deosebire de IMM-urile constituite ca societăţi comerciale, în special microîntreprinderile, care în mod evident nu pot avea calitatea de salariat;
c) nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerţului, neavând obligaţiile pe care orice IMM constituit ca societate comercială, cu personalitate juridică, le are din punct de vedere financiar-contabil, acesta ţinând contabilitatea în partidă simplă;
d) sunt incluse în categoria IMM-urilor potrivit Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, beneficiind de toate avantajele recunoscute de lege pentru IMM-uri;
e) nu are obligaţiile stabilite prin Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, referitoare la mărimea capitalului social, de modifcare a actelor constitutive, referitoare la capitalul social, nefiind supus riscului de a fi radiat din oficiu în cazul nerespectării acestor dipoziţii, spre deosebire de celelalte IMM-uri.
2. Efectele negative generate de O.U.G. nr. 44/2008
Efectele negative principale ale aplicării OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale:
- dezavantajarea microîntreprinderilor actuale în raport cu persoana fizică titular al întreprinderii individuale;
- distorsionarea concurenţei pe piaţa României;
- generearea de tensiuni şi disfuncţionalităţi în mecanismul economic prin migrarea juridică, economică, fiscală a sute de mii de microîntreprinderi la statutul de întreprinzător persoană fizică titular al întreprinderii individuale;
- diminuarea veniturilor statului din TVA şi impozit pe profit;
- întoarcerea la o formulă juridică (fostă cândva în România), dar caducă în UE;
- prezentarea unui tablou al agenţilor economici din România necomparabil cu cel din UE şi dezavantajos cu imaginea şi rating-ul de ţară;
- efecte negative pe termen lung asupra funcţionării şi sustenabilităţii economiei naţionale, din cauza precedentelor efecte.
|